Ceapa vrajitoarelor – leurda

Cunoscuta sub denumiri ca, usturoi de padure, usturoi salbatic sau ciorasc, usturoiul ursului, ainti sau alin de iunie, sau ceapa vrajitoarelor, leurda este o planta perena din familia Amaryllidaceae, ce creste in paduri semi-umbrite.

Aceasta planta mica si parfumata creste in majoritatea tarilor europene, tarile din Asia de Vest, Centrala si in regiunea de Est a Statelor Unite.

Leurda are un miros puternic de usturoi si este greu sa o ratezi atunci cand mergi cu bicicleta sau pe jos pe o carare din padure. Cand infloreste are o floare alba. Frunzele sale, de un verde foarte frumos, au o forma asemanatoare cu frunzele de lacramioare, care sunt otravitoare, si sunt utilizate la crearea multor parfumuri si cu siguranta nu miros a usturoi. Daca vreti sa culegeti aceasta planta, si nu miroase a usturoi, renuntati, altfel poate fi toxica!

In stare cruda, frunzele proaspat culese se spala, se taie marunt si utilizeaza la fel ca si patrunjelul verde.

Leurda este plina de fier si vitamina C.

Frunzele, florile si bulbii de leurda sunt comestibili. Frunzele crude sunt folosite in salate. Frunzele tocate sunt utilizate in mai multe bucatarii. La fel ca si spanacul, frunzele pot fi preparate intr-un mod similar. Bulbii de leurda sunt folositi uneori ca substitut pentru capere. Florile de leurda se adauga ca garnitura la diverse feluri de mancare si salate.

Avand un excelent rol purificator, prin eliminarea deseurilor toxice din ficat si din sange, precum si un important rol fortifiant al intregului organism, leurda este recomandata intr-o cura benefica de primavara.

Frunzele proaspete se consuma primavara in salate de cruditati, supe, ciorbe, piure (in asociere cu urzica vie), galuste, chiftele, perisoare, cartofi, tocane cu carne.

Taiate marunt, frunzele se consuma ca aperitiv in amestec cu frunze de patrunjel verde; se pun pe felia de paine cu unt, margarina, branza sau cascaval ras, adaugand cimbrisor, boia de ardei si piper macinat.

Salata din frunze proaspete, consumata inainte de mesele principale pe tot sezonul de primavara, contribuie la oprirea procesului de imbatranire.

In stare uscata, frunzele se presara pe diferite mancaruri, in amestec cu patrunjel si ceapa, avand efect de condiment deosebit de gustos.

In general leurda nu trebuie fiarta, ci utilizata cruda, frunzele fiind amestecate in mancare exact inainte ca aceasta sa fie servita, altfel cea mai mare parte a aromei se pierde. Frunzele de leurda uscate au un miros slab si pot fi folosite in cantitati mai mari.