Joia din Saptamana Mare este, inca din vechime, ziua in care se coc pastile, cozonacii si babele. Toate ingredientele sunt pregatite cu grija de cu seara, tinute la cald, in casa, pentru ca aluatul sa creasca si sa fie fraged.
Baba este un fel de cozonac copt intr-o tava speciala, astfel ca, atunci cand rastorni cozonacul, ramane o gaura in mijloc. Acolo se pune cel mai frumos ou incondeiat, pentru a fi dus la biserica, la sfintit.
Pasca se face rotunda si reprezinta scutecele domnului Iisus Hristos. In mijloc se face cruce si se coace la cuptor.
Cozonacul de Pasti simbolizeaza trupul Domnului asezat in mormant iar in trecut cozonacii de la Pasti nu aveau decat forma dreptunghiulara.
Dupa ce sunt scoase din cuptor, toate aceste bunatati se lasa la racit, se acopera cu un prosop alb si nimeni nu are voie sa guste din ele.
Se spune ca somnul nu cade bine in Joia Mare. Cine doarme in ultima zi de joi din postul Pastelui va ramane lenes tot anul. In Joia Mare se inrosesc ouala si se coc colacii. Tot astazi se pregateste pasca (rotunda pentru a ne aminti de scutecele lui Isus; in mijloc are o cruce din aluat numita Pasca Pastelui), se coace cozonacul, se prepara produse marunte din faina de griu in forma de cruciulite, mieluti, precum si turte dulci cu miere.
Sarbatoarea Pastelui isi are obiceiurile si traditiile specifice in functie de zonele tarii in care traditia Pastelui este respectata conform datinilor.
