Eclerele, tentatii dulci

Istoria spune ca eclerele isi au originea in Franta, iar cuvantul inseamna „fulger” sau „iluminare” si se crede ca au primit numele datorita faptului ca sclipesc atunci cand sunt acoperite cu glazura. Pe de alta parte, tot istoria spune ca, eclerele au fost create in secolul al 17-lea cu scopul de a permite oamenilor sa manance rapid o prajitura, fara furculita sau lingura... de aici si radacinile fast food-ului de tip frantuzesc.

Pentru creatia sa, trebuie sa-i multumim lui Marie-Antoine Carême, un celebru patiser francez.

In Franta, veti gasi peste tot eclere, iar la Paris cele mai intalnite sortimente sunt cele cu ciocolata sau cafea si mai rar cu vanilie. Exista si o regula: culoarea glazurii indica aroma umpluturii! Veti fi surprinsi sa constatati ca la noi regula nu se aplica, si veti intalni eclere cu crema de vanilie si glazura de ciocolata! Ciudate combinatii si totusi tentante!

Recunosc cu mana pe inima ca, eclerele sunt „placerea mea vinovata” (sa citez o vedeta). Nu le pot rezista tentatiilor, indiferent ca sunt cu vanilie, ciocolata alba sau neagra ori cu crema de cafea. Ele sunt motivul pentru care ocolesc cofetariile, si nu de teama ca as da prea multi bani ci pentru ca, probabil, mi-as petrece tot restul vietii pe banda de alergat.

Trebuie sa va spun ca am incercat unele retete de eclere iar rezultatul a fost mai mult decat ispititor; prietenii mei s-au lins pe degete dupa ele. Toata stradania mea de 1h si 30 min. s-a evaporat in 5 minute. Le-am servit la cafea (pe cele mini) sau ca un simplu desert.

Daca nu stiati un ecler are 3 parti: gogoasa (pate à choux), umplutura (crema de patiserie) si glazura sau toppingul. Reteta nu e complicata si puteti da orice forma gogosilor sau cojilor. Sa vedem cata imaginatie aveti!