Conservele continua sa fie o forma extrem de importanta de conservare a alimentelor destinate comertului si care reprezinta o sursa de hrana relativ ieftina, hranitoare si sanatoasa. Conservele pastrate la temperatura corespunzatoare au termen de valabiliate destul de lung (de la unu la cinci ani) si, in consecinta sunt potrivite pentru pentru distributia la nivel mondial.
Pentru ca alimentul comercializat sub forma de conserva sa fie optim pentru consum, este extrem de important ca toate operatiunile de conservare sa fie intreprinse in conformitate cu aplicarea riguroasa a bunelor practici de fabricatie, inclusiv cerintele de baza pentru integritatea containerului si efectuarea sterilizarii in conditii de siguranta.
Conservele de peste sunt produse obtinute din peste proaspat, cu sau fara adaos de ulei, legume, condimente, ambalate in recipiente de tabla cositorita si vernisata, inchise ermetic si sterilizate.
Sortimentul de conserve de peste este format din urmatoarele grupe:
- conserve de peste in suc propriu si dietetice;
- conserve de peste in sos tomat;
- conserve de peste in ulei (simplu, condimentat, aromatizat cu lichid de fum);
- conserve de peste speciale (haseu, pateu din ficat, lapti in ulei etc.).
Cantitatea minima de peste in conservele de peste in sos tomat este de 65-75% (raportata la greutatea neta), la ghiveci 30-35% si la zacusca 50-55%, iar la conservele de peste in ulei 75-85%.
Intrucat oferta de conserve este larga si variata, iata ce criterii selective trebuie sa aplicam cand dorim sa cumparam conserve de peste:
- medoda de pescuit folosita;
- locul pescuirii;
- tipul de peste;
- peste proaspat sau congelat;
- cantitatea minima de peste.
1. Conservele de ton
Tonul a fost conservat pentru prima data in 1903 si a devenit repede popular. Tonul conservat (conserva metalica sau la borcan) este alb la culoare si este conservat in uleuri comestibile, in saramura, in apa si in diverse sosuri. Conservele de ton contin fie bucati semi-ferme, potrivite pentru salata, fie ton maruntit. Acesta din urma este un ton de o calitate mai slaba. Un alt produs este pasta sau pateul de ton. Aceasta este potrivita pentru sandwich –uri dar si pentru aperitive cu ton.
2. Conservele de somon
Cand vreti sa alegeti intre doua conserve de somon, optati pentru cea care contine somon salbatic (de Alaska), in locul celui de crescatorie sau pescuit in Oceanul Atlantic. Pestele de ocean este considerat a fi cel mai bun deoarece este mai putin gras si are o aroma deosebita.
3. Conservele cu sardine
Sardinele sunt conservate in mai multe moduri. Inainte de a fi conservati, pestii sunt spalati, capetele lor sunt eliminate, apoi sunt fierti, fie prajiti sau gatiti la abur, dupa care sunt uscati, apoi sunt ambalati in ulei de masline, floarea soarelui, ulei de soia, apa sau sos tomat, sau sos de mustar.
Intrucat stocul de sardine se reface foarte repede, face din acest peste o alegere optima pentru pescuitul pe scara larga.
4. Ansoa
Ansoa este un peste de dimensiuni foarte mici, care nu depaseste 13 centimetri. Cel mai adesea este pescuit din Marea Mediterana. Deoarece gustul se pierde dupa ce au fost pescuiti, se exporta rareori proaspeti. In schimb, sunt filetati, sarati, apoi conservati in ulei sau in sare (acestia sunt parca si mai aromati), in conserve sau in borcane. Se gaseste in comert conservat, sub forma de rulouri sau fasii. Pretul foarte ridicat al acestui peste se datoreaza in mare parte faptului ca din cauza pescuitului excesiv apele au fost depopulate. Conservele si borcanele trebuie tinute intr-un dulap racoros. Ansoa se strica repede odata ce a fost deschisa conserva, asa ca, tine-ti fileurile ramase acoperite cu ulei, intr-un recipient inchis ermetic, la frigider si consumati-le intr-un interval de doua zile.
Comentarii (15):
SARDEÁ, sardele, s.f. (Iht.) Peşte marin, numit şi sardină (pl. sardine), din subordinul clupeizi, din care fac parte şi heringul, şprotul, hamsia şi scrumbia, foarte asemănătoare unele cu altele în anumite stadii de dezvoltare. Sardeaua este de culoare albă-albastră-verde, atinge o lungime de 18-25 cm, iar la maturitate are corpul gros şi carnea foarte grasă (Sardina pilchardus). Peştele matur se comercializează ca pilchard. Peştii de max. 16 cm apar în comerţ sub formă de conserve de sardine, dar acestea conţin adesea şi heringi de mici dimensiuni sau şprot. Prin sardelă (pl. sardele) sau sardeluţă se înţelege, de obicei, hamsia, şi nu niste sardine de mici dimensiuni.
(Dicţionar gastronomic explicativ)
Se scrie TINETI, in cazul asta; exista si "TINE-TI prostiile in cap si nu le mai debita" ...
Pestele MAAAREEEE e plin de chimicale, cazul tonului - "bate" mii de km, burdusindu-se cu arsen, cadmiu, mercur etc. Se recomanda consumul pestilor cat mai mici, care au "raza mica de actiune" si nu concentreaza chimicale in carne. Ideal e pestele de rau, evitati pe cel marin sau de crescatorie (cazul somonului "artificial") ....
No coment
"asta nu este un site stiintific" dar nici un site pe care sa ne batem joc de limba romana!
Interesante date!
Avand in vedere periculozitatea unei conserve prost alese se cer chiar mai multe date pentru un consumator si ma gandesc chiar la modalitatea de a gati diferite tipuri de peste!
Cornel
Interesant. cat despre micile greseli, mai lasati rautatile. am senzatia ca asta este scopul vostru in viata. sa va varsati veninul. sa fim seriosi. asta nu este un site stiintific.
Bun
Informatiile sunt interesante, dar ma deranjeaza exprimarea si scrierea defectuoase.
Deosebit de interesant articol.
Spuneți ceva despre conservele de pește din RUSIA