E vorba mai degraba de o confesiune, decat de o reteta, ca ce mare filosofie poate fi in a praji in baie de ulei niste cartofi micuti si dulci ca o poveste din copilarie. Acestia sunt cu siguranta cartofii mei preferati. E o treaba destul de migaloasa curatarea lor, dar merita. Trebuie despielitati cu un cutit, pana vi se fac degetele maro. Asta daca nu folositi manusi. Uneori ii si fierb un pic inainte, deoarece se da pielita mai usor jos, dar parca in varianta aceasta sunt chiar si mai gustosi. Deci, dupa ce am pritocit bine cartofii, i-am spalat si i-am scaldat in o lingurita generoasa de sare de mare grunjoasa si i-am lasat sa se odihneasca zece minute, dupa care i-am repezit in baia de ulei incintata si i-am lasat sa-si faca de cap vreo 20 de minute, la foc molcolm, iar, spre sfarist, mai iutit, ca sa se coloreze delicioseniile si sa prinda crusta aceea pacatoasa. Au mers perfect cu pui picant la rotisor (aici vine o alta confesiune) marca Auchan, ca era graba mare si foamea netarmuita. Sa nu uit de vinul rosu care a incununat toata afacerea si a incarcat constiinta bietului gurmand pacatos, care sunt, si mai mult. Dar, hai, ca nu-i chiar asa rau. Nu se intampla atat de des astfel de dezmat, ca doar e vara, cald, iar casul si rosiile sunt la putere.
Comentarii:
ESTE FOARTE BUNA RETETA ,AM GATIT SI EU
Tasty !
Scz da nu sti sa gatesti
Cea mai buna mancare
Ce intresant
Nu e bun