Sarea are mai multe roluri, ajuta la conservarea mancarii, intensifica aroma sau face textura alimentelor mai placuta. In continuare am ales sa vorbim despre consumul de sare, de cat avem nevoie, care sunt riscurile unui consum abuziv si mai putin de rolul referitor la conservare.
Da, cu totii avem nevoie de un pic de sare, pentru ca ajuta la controlul echilibrului de lichide al organismului, dar controleaza modul in care muschii si nervii corpului lucreaza. Organismul uman stie de cata sare are nevoie. In cazul in care nivelurile sunt prea mari, ne este sete si atunci intervine nevoie de a consuma lichide, care ajuta la eliminarea surplusului de sare cu ajutorul rinchilor. Si totusi, cu toate acestea, majoritatea dintre noi consumam mult mai multa sare decat avem nevoie.
Ce se intampla in cazul unui consum excesiv de sare? Daca se exagereaza cu consumul de sare, volumul de fluide al corpului creste si contribuie la ridicarea tensiunii arteriale. Tensiunea poate duce la probleme grave, cum ar fi bolile de inima sau accident vascular cerebral.
Care este cantitatea optima ce ar trebui consumata?
Pentru a reduce riscul de boli de inima adulti nu ar trebui sa consume mai mult de 6g de sare (2,4 g de sodiu) pe zi, care reprezinta in jur de o lingurita plina. Nivelurile de sare ar trebui sa fie mult mai mici decat aceasta pentru bebelusi si copii. Cantitatea maxima pe zi recomandata pentru copii depinde de varsta lor:
- 1 la 3 ani - 2g sare pe zi (0,8 g sodiu)
- 4 si 6 ani - 3g sare pe zi (1,2 g sodiu)
- 7 si 10 ani - 5g sare pe zi (2g de sodiu)
- 11 ani si peste - 6g de sare pe zi (2,4 g de sodiu).
Bebelusii ar trebui sa consume mai putin de 1 g de sare pe zi, intrucat rinichii lor nu pot face fata unui consum mai mare. In cazul in care un copil este alaptat, el va obtine necesarul de sare din laptele matern. Formula de lapte artificial contine o cantitate similara cu cea din laptele matern.
Sfaturi „sarate”:
Asa cum stim, sarea este de multe ori un "ingredient ascuns" in alimente, si poate si acesta este motivul pentru care nu putem avea controlul asupra consumului de sare. Daca doriti sa reduceti sarea din alimentatie atunci ar trebui sa eliminati din dieta dvs. chipsurile, maslinele, biscuitii, covrigeii, saratelele, ansoa, salamul, muraturile, nucile sau alunele prajite si sarate, pestele conservat si orice alt aliment care are un gust sarat.
75% din cantitatea de sare pe care o consumam provine din alimentele gata preparate, dar si paine, cereale, pizza, sosuri pentru paste, sandwich-uri, carnati, ketchup, maioneza si alte sosuri, chiar si alimente dulci, cum ar fi biscuitii.
Pentru a tine evidenta aportului de sare, pentru a avea informatiile necesare, cititi etichetele nutritionale ale produselor alimentare, unde veti gasi continutul de sare (clorura de sodiu) la o portie de 100g.
Ca orientare: o cantitate de sare este mare, daca depaseste 1,5 g la 100 g (0,6 g sodiu), si mica, daca este 0,3 g la 100 g (0,1 g sodiu). Uneori etichetele produselor alimentare ofera doar informatii referitoare la clorura de sodiu. Ca sa calculati cata sare reprezinta utilizati formula: „Sare = sodiu x 2,5”.
Dar sarea naturala, adevarata, este diferita de clorura de sodiu (NaCl), o substanta obtinuta prin procesarea chimica si mecanica sarii grunjoase. Sarea naturala, gema, grunjoasa, nerafinata este cea care se ia direct din zacaminte. Ea contine, pe langa clorura de sodiu (NaCl), peste 80 de substante minerale si oligominerale, care ii dau pe langa gustul inconfundabil, extraordinare proprietati vindecatoare.
Sarea de masa, rafinata nu numai ca nu are nici o calitate terapeutica, dar provoaca, in plus, hipertensiune. Ea se prezinta sub forma unor granule mici, de culoare alba si este obtinuta, in general, prin recristalizarea artificiala a sarii geme si macinare in functie de granulatia dorita. Prin acest proces se pierd, aproape complet, elementele minerale si oligominerale (in mod special magneziul si calciul), marind, in mod artificial, concentratia de clorura de sodiu. Pentru a evita intarirea sarii rafinate, fabricantii industriali adauga un „antiaglomerant“, E 535 (ferocianura de sodiu, mai exact o sare a unei cianuri de fier), un aditiv toxic pentru organism.
