Rahatul este un tip de dulciuri facut din zahar, arome alimentare si amidon. In tara de origine, Turcia, este cunoscut sub numele de lokum. Rahatul are o consistenta similara cu a jeleului, fiind insa mai solid, mai lipicios si mai opac iar datorita continutului foarte ridicat de zahar, este mult mai dulce decat majoritatea dulciurilor. De obicei, se comercializeaza taiat in cuburi mici, acoperite cu zahar pudra pentru a nu se lipi intre ele sau de mana.
Rahat semnifica in limba turca "impacare, multumire", astfel ca "rahat hulkum" s-ar putea traduce prin "bucata de placere, rasfat pentru gura".
Exista multe povesti care stau la baza originii sale. Una dintre legende spune ca, un sultan turc, pentru a-si rasfata sotiile si metresele, si-a pus maestrii cofetari sa gaseasca un desert unic a carui reteta, tinuta secreta, sa faca parte dintre comorile lui. Cautarile cofetarilor turci au fost incununate de descoperirea rahatului.
Alta legenda spune ca pe la jumatea secolului al XVIII-lea un ucenic de cofetar, pe nume Bekir Effendi si-a facut clientela numeroasa in centrul Istanbulului datorita noului desert pe care il vindea. Femeile ofereau rahat ibovnicilor si iubitilor lor, desertul devenind dovada dragostei in cuplu, dupa cum o demonstreaza si textele cantecelor turcesti din epoca. Astfel Bekir a ajuns sa fie numit cofetar sef in bucatariile Inaltei Porti.
O alta poveste spune a rahatul turcesc a aparut pe fondul unei rivalitati intre bucatarii imperiali care se intreceau in a fi prezenti cu retetele lor in cronicile sultanului. Astfel un bucatar sef a facut un fel de mancare cu amidon de porumb, arome, sirop si a umplut-o cu nuci si fructe uscate. Aceasta este ceea ce noi azi cunoastem sub numele de Rahat turcesc.
Rahatul este produs din secolul al XV-lea si initial se facea din miere, melasa si faina, insa pe masura ce zaharul a devenit mai ieftin, acesta a inlocuit mierea si melasa in compozitie. Daca la inceputuri rahatul era disponibil numai in forma cea mai simpla, astazi se poate cumpara intr-o varietate mare de culori si arome (de lamai, portocale, cacao si fistic). Exista si varietati de rahat care contin in mijloc fistic, alune, nuci sau migdale, sau care sunt acoperite cu diverse alte dulciuri, precum nuga.
In tara noastra a fost introdus in secolul al XVIII-lea, alaturi de braga, nuga, si baclava, intai prin intermediul negustorilor din Levant si Constantinopol, devenind apoi unul din produsele caracteristice pentru balciurile si targurile muntene de secol XVIII-XIX.
Comentarii (17):
Fara nici o reteta e un vax .
Gasiti retete pe YOUTUBE.
Iata una dintre ele.
https://www.youtube.com/watch?v=Dd3jcdK8AFA
RAHATUL ROMANESC DA CLASA ORICAD CELUI TURCESC. AL NOSTRU ESTE FIN SI MAI AROMAT.
Interesant articolul. Ma asteptam sa gasesc totusi macar o reteta!!!
Cum pot prepara acasa
Cel mai bun rahat l-am mancat pe insula Ada-Caleh in anul 1963.
SINT FFF BUNE
Excelent articol mai ales ca imi place foarte mult rahatul
Nu degeaba i se zice... rahat! Uneori cu apa rece!
Daa! e bun era inainte rahat de cacao acuma nu se mai gaseste