1. Incepem cu blatul (crusta crocanta mai de graba): framantam nu prea insistent faina cu zaharul, praful de sare, untul moale si galbenusul, adaugand un pic de apa calduta, cat sa obtinem un aluat elastic. 2. Il impachetam frumos in folie de plastic, si la frigider cu el, timp de o ora. Intre timp ne relaxam langa un cocktail, facandu-ne curaj pentru caramelul umpluturii. 3. Dupa un ceas si ceva alcool la bord, intindem aluatul si il asezam intr-o tava de tarta tapetata cu hartie de copt. Ii ridicam frumos margini, si nu uitati, la cantitatile astea e recomandabil sa folositi o tava de 25 cm diametru. Taiem un disc din hartie de copt, o asezam peste aluat, apoi asezam un strat de boabe de fasole peste. M-a ajutat chestia asta sa am un blat drept, fara umflaturi. In schimb dupa 15 minute l-am indepartat sa pot coace mai bine aluatul in profunzime. A stat al meu 35 de minute la 190 de grade Celsius. Ideea e sa devina frumos si auriu, nu maroniu ?. 4. Cand aluatul e gata, il scoatem frumos, ii indreptam cu un cutit marginile (eu nu prea am mai avut ce sa indrept, din cauza dimensiunilor tavii) dupa care il ungem frumos cu albusul batut usor. Asta va astupa porii crustei si ea va ramane crocanta, indiferent de umplutura, asta zic eu daca e una care nu mai necesita coacere. 5. Urmeaza umplutura: merge usor, chiar daca v-am speriat exagerand in privinta caramelului. A fost o noutate pentru mine si mi-am facut griji degeaba. Puneti zaharul la topit in unt, la focul cel mai mic. Dureaza mai mult decat zaharul topit simplu, fara unt, de asta m-am panicat eu, crezand ca am gresit ceva. 6. Cam dupa 15 minute, cand totul s-a topit, adaugam frisca. Acum o sa sfaraie si o sa faca urat, insa nu pentru mult timp. Cu putina rabdare, topim toate cocoloasele din nou si cam asta e tot! Cand nu mai e nici urma de aglomerari in umplutura noastra, zvarlim in ea nuca (jumatati, nu e nevoie sa o tocati) si migdalele. Amestecam totul bine, turnam rapid umplutura in crusta coapta anterior, o nivelam si gata! O lasam sa se odihneasca (asa cum ar zice Sanda Marin, de asta data), cam 3 ore bune (deci iar rabdarea e un ingredient esential), asta daca vreti sa o taiati frumos si sa nu se scurga toata in farfurie. Puteti sa ii puneti o lingura de frisca in farfurie apoi sa va simtiti mandri ca ati mai gatit ceva dulce, rafinat si care cu siguranta va trezi amintiri legate de Sarbatorile ce se apropie?
Comentarii:
Foarte usor de praparat