Preparata in ajunul Invierii, taiata in bucatele mici, Pasca se duce la biserica spre a fi sfintita. In biserica este obiceiul ca, in noaptea Invierii, sa se sfinteasca painea numita pasti, fie sub forma de anafura sau anafura amestecata cu vin (in Vestul tarii).
In Bucovina, aceasta paine, sub forma de prescuri, o aduc la biserica femeile, in Vinerea Mare, cand se slujeste Sfantul Maslu. Iar in zona Banatului o aduce o singura familie, in Marea Joi, ca milostenie pentru o ruda decedata in anul care a trecut, impreuna cu vin si vase.
In alte zone ale tarii, dar cu precadere in Moldova, femeile pregatesc pasca din grau. Ea se framanta din faina curata de grau, la care se adauga lapte, uneori si oua. Pasca are forma rotunda pentru ca, in popor, se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Pe margini se pune un colac impletit in trei, iar la mijloc se face o cruce din aluat, simbolizand crucea pe care a fost rastignit Hristos. Intre impletituri se pune branza sarata sau dulce, framantata cu ou si stafide. Pasca se impodobeste cu ornamente din aluat - flori, spirale, frunze, etc.
In anumite regiuni ale tarii, ea este un aluat simplu, ornamentat si cu cruce; aluat de paine sau de cozonac. Inainte de a se face pasca, femeile indeplinesc un anumit ritual "se grijesc, se spala pe cap, se piaptana, imbraca straie curate, fac rugaciuni si apoi se apuca de plamadit".
Crestinii au imprumutat obiceiul de a manca miel si pasca la masa de Paste de la evrei. Mielul il reprezinta pe Isus Hristos, care isi accepta sacrificiul, pasca franta si vinul turnat semnifica sacrificiul christic.
Va prezentam cateva retete de pasca, ingredientele necesare pentru aluat si umplutura, precum si modul de preparare.
Comentarii:
De remarcat faptul trist ca petitchef nu și-a putut procura un calendar ortodox! Iar sfaturile date sunt.... hazlii. Mai citiți!